Tratamente Naturiste pentru Afecţiunile Respiratorii

by | Mar 30, 2020 | Fitoterapia

plante de leac pentru raceala

Răceli şi infecţii gripale

Răcelile, infecţiile gripale, dar şi gripa “ade­vă­rată” (aşa-numita “influenza”) sunt de­clanşate de viruşi. Ocazional, pot să intre în joc şi bacteriile, atunci când răceala nu este vindecată definitiv.

Epuizat de lupta iniţială cu viruşii, siste­mul de apărare slăbeşte, şi bacteriile pot infecta orga­nele deja “lovite”, a doua oară. În felul acesta, se poate ajunge la complicaţii severe de sănătate, ca de pildă, infecţiile “supra-bacteriene”.

În pagi­nile care urmează, vă prezentăm câteva reţete cu plan­te care întăresc sistemul imunitar. După cum ştiţi, prevenţia este mult mai uşoară decât vindecarea.

IMPORTANT! O gripă “adevărată” este în­soţită de febră, de dureri musculare şi de picioa­re. Ea trebuie tratată de medic!

Plante ajutătoare pentru afectiunile respiratorii

Echinacea roşie (Echinacea purpurea)

Echinachea este originară din America, unde e folosită de sute de ani de triburile de in­dieni. Cercetări de ultimă oră au reconfirmat adevărul că planta întăreşte sistemul imunitar şi combate viruşii şi bacteriile. Pentru tratament se foloseşte tinctura de echinacea, care se găseşte în farmacii, dar poate fi preparată şi acasă, după reţeta următoare:

O sticlă de un litru, cu gura largă, se umple până sus, cu o plantă întreagă de echinacea, tăiată mărunt – flori, frunze şi rădăcini. Se toarnă deasupra rachiu de ţară (făcut din fructe), care să acopere planta, de două degete. După 6 săptămâni de macerare la tem­peratura camerei, lichidul se strecoară şi se toarnă în sticluţe de culoare închisă, pe care se lipesc eti­chete cu numele preparatului.

Mod de administrare: tinctura de echinacea se poate lua şi ca pre­ventiv, în perioadele de răceală şi gripă, dar şi după ce boala s-a instalat. Se iau de trei ori pe zi câte 25 de picături.
Notă: În caz de răceală, consumul de lichide este foarte important. Băuturile reci se exclud. Ideal este un amestec de suc de lămâie cu apă, în care se adau­gă suc de cătină şi se îndulceşte cu miere de tei.

Usturoi

Datorită compoziţiei sale, este un campion al sănătăţii. Opreşte dezvoltarea viruşilor şi a bacte­riilor şi acţionează antiinfecţios.

Mod de administrare: doi-trei căţei de usturoi, tăiaţi şi puşi pe o bucăţică de pâine neagră, sunt o precauţie suficientă pentru a rămâne sănătoşi. Dacă produc dureri de stomac, se recomandă adăugarea într-o ciorbă sau supă a unei căpăţâni întregi de us­turoi, care se pune la sfârşit şi se lasă cât să se în­moaie. Astfel se poate mân­ca mai uşor.

Ceai de usturoi şi ghimbir
Iată două plante care se combină de minune şi dau un efect sporit. O ju­mă­tate de căţel de usturoi tăiat cât mai mic şi 4 cm de ghimbir ras se opăresc cu un litru de apă clo­cotită şi se lasă la infuzat, în vas acoperit, 10 mi­nute. Se strecoară şi se pune în termos, ca să ră­mâ­nă fierbinte. Ceaiul se bea de-a lungul zilei, even­tual îndulcit cu puţină miere.

Nalbă şi lumânărică

Ceaiul de nalbă po­toleşte durerile de gât, tusea şi alte ma­nifestări ale răcelii. La rândul lui, ceaiul de lumânărică rezolvă ne­plăcerile lega­te de răceală. Folosite îm­­pre­ună, eficienţa le spo­reşte.

Reţeta
Se prepară un ames­tec din cele două plante uscate, din care se iau 2 linguri care se opăresc cu un litru de apă. Se lasă 10 minute la infu­zat, se strecoară şi se toarnă în termos. Se bea ceaiul de-a lungul zilei, cât se poate de cald.

Dacă pentru ceai se folosesc doar florile plan­telor, ele trebuie infuzate doar cu apă foarte fier­binte (dată într-un clocot), altfel, substanţele care le dau putere se distrug.

Spirulină sub formă de alge

Algele sunt foarte eficiente în combaterea răce­lilor. Imediat ce apar primele simptome de boală – dureri de cap, oboseală, tuse – trebuie luate filete de spirulină (se găsesc în supermarket şi în farma­ciile naturiste), câte 20 de bucăţi pe zi. Dacă o răceală apare de mai multe ori într-un an, e semn că sistemul imunitar este obosit. În acest caz, se re­comandă administrarea permanentă de pilule de spirulină. Se ia câte o pastilă, de trei ori pe zi.

Laringită

Laringita este o inflamaţie a corzilor vocale, provocată de o suprasolicitare a vocii (cântat tare, strigat) sau de o răceală. Persoanele afectate sunt răguşite şi îşi pot pierde vocea. După câteva zile de “menajare”, cu un fular de lână în jurul gâtului, problemele dispar, în cele mai multe cazuri. Dar când laringita devine cronică, trebuie consultat medicul de familie, pentru că ar putea fi vorba de o afecţiune gravă.

Farmaciile oferă tablete cu extracte de plante, împotriva laringitei, dar merită încercate reme­di­ile naturale, adică plantele medicinale în stare pură, al căror efect este, adeseori, mai sigur şi mai rapid.

Plante ajutătoare

Ceai din amestec de plante

Ingrediente: 30 g frunze uscate de voronic, 10 g flori uscate de captalan, 30 g flori uscate de podbal, 30 g frunze uscate de cimbru.
Se amestecă plantele şi se iau 2 linguri cu vârf, care se opăresc cu 1 l de apă clocotită. Se lasă să se infuzeze 5-10 minute, se strecoară, se toarnă ceaiul într-un termos şi se bea puţin câte puţin, pe tot parcursul zilei. Are un gust amărui şi poate fi în­dulcit cu miere.

Voronic (Unguraş)

Cunoscătorii în materie de plante medicinale, precum Kneipp, îl reco­mandau pentru combaterea amigda­li­tei şi a tusei.

Ceai de voronic
Se opăresc 2 linguri cu vârf de plan­tă uscată cu 1/2 l de apă clocotită, se lasă să se infuzeze 10 minute şi se strecoară. Se împarte ceaiul în 2 porţii şi se bea înghiţitură cu înghiţitură.

Ceai de voronic şi lumânărică
Pentru acest ceai se amestecă – în părţi egale – frunze uscate de voronic, flori uscate de lumânărică şi rădăcină de iarbă-mare. Ultimele se ţin peste noap­te în apă rece, iar a doua zi se fierb încet vreme de 5 minute (după ce au dat în clocot). Se adaugă voronicul şi lumânărica, se ia ceaiul de pe foc şi se lasă să se pătrundă, acoperit, încă 50 de minute. Se strecoară şi se bea înghiţitură cu înghiţitură.

Cardamom
Deoarece laringita este însoţită de o secreţie a­bun­dentă de mucoasă în gât, cardamomul, cu efec­tul său expectorant, este recomandat cu căldură. A­ceastă substanţă expectorantă o conţin şi rozma­ri­nul, levănţica, eucaliptul, menta, ghimbirul şi pelinul.

Ceai de cardamom
Ingrediente: 2-3 capsule de cardamom, ace uscate de rozmarin, mentă uscată, eucalipt uscat, 1 bucată de ghimbir proaspăt (3-4 cm).

Se amestecă capsulele de cardamom zdrobite uşor cu câte 1 linguriţă cu vârf din fiecare plantă uscată şi cu ghimbirul tăiat mărunt, se opăresc cu 1 l de apă clocotită şi se lasă să se pătrundă – acoperite – circa 10 minute. Se strecoară ceaiul într-un termos şi se bea pe tot parcursul zilei.

Tuse şi tuse convulsivă



Tusea simplă, dar şi cea convulsivă, se tratează încă din timpuri străvechi cu plante medicinale. Dar dacă după câteva zile nu se con­stată nicio ameliorare, trebuie consultat medicul de familie. De cele mai multe ori, însă, nu este nevoie, pentru că plantele dispun de puteri vindecătoare uriaşe.

Băutură cu polen şi miere

Într-un pahar mare (de două ori mai mare decât unul obişnuit) se toarnă apă caldă, cam de trei degete. Se adaugă 3 linguriţe cu vârf de polen şi 3 linguriţe de miere de sal­câm şi se a­mestecă până ce se topesc. Se încorporează apoi zea­ma a două lămâi şi a două grep­fruit-uri (netratate!) şi 15-20 de picături de propolis. Res­tul paharului se umple cu Kombucha sau cu borş. Se amestecă bine toate ingre­dientele şi se bea conţinutul, înghiţitură cu înghiţitură, pe par­cursul a două ore. Băutura se ames­tecă de fiecare dată înainte de a o bea.

Important! Băutura cu polen şi miere se poate bea doar de două ori în perioada răcelii, altfel canti­tatea de acid devine prea mare pentru sto­mac.

Ceai de ceapă anti-tusiv
Ingrediente: 1 ceapă mare, zahăr candel, cim­bru uscat, frunze uscate de păt­lagină, flori uscate de pod­bal.

Se taie ceapa cubuleţe, se pune pe foc, cu 1 1/4 litri de apă rece şi o mână de zahăr candel, se dă în clocot, după care se stinge focul şi se mai lasă lichidul câteva minute să bolborosească. Se adau­gă 1 linguriţă de cimbru, 1 lin­guriţă de frunze de pătlagină şi 1 lin­guriţă de flori de podbal. Se aco­peră vasul şi se lasă ceaiul să se pă­trundă încă 10 minute. Se stre­coară într-un termos şi se bea în­ghiţitură de înghiţitură pe par­cur­sul zilei.

Ceai din amestec de plante
Tusea convulsivă devine productivă folo­sind următoarele plante: voronic, silur, frunze de mur, viorele, scoarţă de stejar, şopârliţă, lumânărică (flori), traista-ciobanului, plă­mânărică, nalbă, turiţă-mare, măghiran, ciu­boţica-cucului, dentiţă, salvie, părăluţe.

Scoarţa de stejar se pune în apă rece şi se fierbe, iar celelalte plante uscate se opăresc cu apă clo­cotită, apoi se strecoară. La final, lichi­dele se com­bină. Pentru un ceai, se fo­losesc, de fiecare dată, doar 2-3 plante, apoi se schim­bă mereu, pentru a vedea care dintre cea­iuri este cel mai eficient.

Ghimbir
Calmează dure­rile şi scade febra, dar poate fi folosit şi pen­tru comba­terea tusei. La pre­pararea ceaiului se adaugă câ­teva felii mici de ră­dăcină de ghimbir.

Zeamă de ridiche cu miere

Este un remediu folosit de bu­nicile noastre. Se sco­beşte mie­zul unei ridichi negre, se aşează ridichea golită pe gura unui pahar de apă (gol) şi se umple cu miere de sal­câm. Du­pă cir­ca 5 ore, se întoar­ce ridichea in­vers şi se lasă pe gura pa­harului, pâ­­nă ce curg zeama şi mie­rea din ea. Cel mai bun suc îm­po­triva tusei e gata! Se ia din el câte-o linguriţă plină, de trei ori pe zi, după me­sele principale.

Tinctură anti-tuse
Se curăţă 1/4 kg de căţei de usturoi, se taie felii subţiri şi se toarnă deasupra 1 litru de rachiu (de secară), de 38 de grade. Se lasă borcanul să stea o zi la cald, după care se iau câte 5-10 picături de tinctură, de 3 ori pe zi. Usturoiul poate rămâne în borcan.

Alte remedii
* Ceai din crenguţe de molid – împotriva tusei simple şi a celei convulsive.
* Ceai de cimbrişor şi angelică – curăţă şi dez­in­fectează gâtul şi este bun pentru gargară.

Pneumonie

Este o boală ce n-ar trebui subapreciată. Per­soa­nele care prezintă simptome precum dureri de piept, tuse, dispnee (respiraţie scurtă), fe­bră sau frisoane ar trebui să apeleze imediat la un medic. Şi în niciun caz să-şi pună singure un diag­nostic. Pneumonia are două cauze: o gripă dusă pe picioare, care atrage după sine o aprindere de plă­mâni, mai ales la persoanele mai în vârstă, sau o infecţie luată – de obicei, în spital – din cauza sis­temului imunitar slăbit, astfel că organismul nu se poate “lupta” cu pneumonia.

Medicul va prescrie medicamente, care vor tre­bui luate cu conştiinciozitate. Suplimentar, plantele medicinale şi o alimentaţie sănătoasă pot întări organismul bolnav. Şi, neapărat, un repaus la pat, respectat cu stricteţe.

Plante ajutătoare

Păpădie
Cercetările au demonstrat că păpădia poate fi de mare ajutor în cazul pneumoniilor şi al infecţiilor căilor res­piratorii superioare. Frun­zele şi rădăcinile fierte se pot mânca, cu puţin unt, în locul altor legume.

Ceai de păpădie
Se pun pe foc, în apă rece, două linguri de frunze şi rădăcini de păpădie. După ce dau în clocot, se lasă să fiarbă încet, 10 minute. Se ia apoi vasul de pe foc şi se mai lasă ceaiul 10 minute la infuzat (acoperit). După ce se strecoară, se toarnă într-un termos şi se bea puţin câte puţin, pe tot parcursul zilei.

Coada-calului

Este considerată ca fiind cel mai bun “medicament” pentru plămâni. Iar ceaiul de coada-calului face, pare-se, adevărate minuni.

Ceai de coada-calului
Se fierbe 1 linguriţă cu vârf de plantă, în jumătate de litru de apă, vreme de 10 mi­nute. Se strecoară şi se bea ceaiul înghiţitură cu în­ghi­ţitură. Nu există limită. Are un puternic efect expectorant şi diu­retic.

Lumânărică
Planta conţine numeroase sub­stanţe care ac­ţionează împotriva tusei şi a răguşelii. Ceaiul pre­parat din flori de lumânărică este expectorant, calmant şi scade febra.

Ceai de flori de lumânărică
Se opăresc 4 linguri cu vârf de flori uscate cu 1 l de apă clo­cotită. Se aco­peră vasul şi se lasă ceaiul la infuzat 5 minute. Se strecoară într-un termos şi se bea puţin câte puţin, pe tot par­cursul zilei.

Astragalus
În medicina chinezească, astraga­lusul este una din cele mai importante plante medi­cinale. Din cercetările re­cente reiese că planta are efecte po-zitive asupra sistemului imuni­tar. La fel ca echinaceea.

Se cumpără ambele tincturi de la farmacie şi se admi­nistrează alternativ – în total 3 linguriţe pe zi (dimineaţa, la prânz şi seara), diluate cu puţină apă.

Usturoi şi ceapă

Usturoiul şi ceapa conţin substanţe ce se re­comandă pentru tratamentul unei infecţii a căilor respiratorii. Acţiunea lor este mai puternică decât cea a antibioticelor şi, în plus, nu apar efecte secundare. Rezultatul este mai puternic dacă sunt consumate crude – de ex. câţiva căţei de usturoi tăiaţi mărunt şi presăraţi peste o felie de pâine cu unt. La fel şi ceapa. Şi pentru ca mirosul neplăcut al aerului respirat să dispară, se mestecă câteva fire de pătrunjel verde. Şi supa de ceapă poate contribui la vindecare.

Sursa: Formula As

Corina Tonita
Corina Tonita

0 Comments